Mulți oameni cred în mituri despre alimentație: pâinea îngrașă, laptele nu este bun pentru organism, ouăle nu sunt bune pentru colesterol, dar poți mânca ouă de prepeliță.
Probabil le știți și voi. Unii au convingerea că nu sunt mituri, ci realități, pentru că le-au experimentat personal sau pentru că le-a spus vecinul.
Ei bine, depinde de multe lucruri. Depinde de vârstă (pentru bebeluși laptele de vacă nu este bun), depinde de factorii genetici (dacă ai intoleranță adevărată la lactoză) și depinde și de factorii de mediu – nu doar de o diaree, ci și de exemplu de zona geografică. În Asia de Est sau la unele populații africane, gena pentru lactază a suferit o mutație. Asta demonstrează că nu putem avea o indicație nutrițională la fel pentru toată lumea, mai ales pentru cei care suferă de o boală.
Deși aparent toată lumea se pricepe la nutriție, ea este prea complexă și depinde de prea mulți factori ca să fie simplă. Mecanismele genetice, transcripția lor, epigenetica, mecanismele metabolice, enzimele și proteinele endogene, microbiota intestinală și multe altele fac ca nutriția să fie departe de ceva ușor de înțeles.
Nutrigenetica se referă la legătura dintre diferitele secvențe ale ADN-ului tău și nutriție.
Ceea ce ai moștenit de la părinți contează, dar chiar și la gemenii monozigoți (identici) reacția organismului la macro și micronutrienți poate fi diferită. Aceste gene devin foarte importante în tulburările metabolice, unde diagnosticarea timpurie ajută să nu se depună substanțe pe care organismul pacientului nu le poate metaboliza (mai ales la nivel neurologic). De aceea facem analize metabolice, de preferat extinse, la naștere, deși prevalența acestor boli este scăzută.
Pentru alte boli legate de nutriție, cum este diabetul, hipercolesterolemia sau bolile autoimune, care nu depind de o singură genă (sunt poligenice), treaba este mai dificilă. Sunt mulți factori implicați și nu există o dietă standard pentru toată lumea. Asta explică de ce trebuie reevaluat fiecare pacient și de ce trebuie echilibrată atât nutriția, cât și tratamentul. De aceea nu merge o dietă universală pentru toți.
Nutrigenomica se referă la acțiunea nutrienților asupra genomului uman. Nutriția poate afecta segmentele de ADN, transcripția lor, metilarea lor, și bineînțeles la fiecare etapă a vârstei aceste acțiuni diferă. Putem spune că nutrigenomica este viitorul echilibrului nutrițional individual, deși încă suntem departe de a o cunoaște pe deplin. Un exemplu pentru viitor: ce efect au carbohidrații (prea puțini sau prea mulți) asupra organismului viitorului adult?
Deși până recent se credea că mecanismele epigenetice au efecte doar tranzitorii, studiile arată că efectul lor poate fi moștenit și poate avea consecințe negative mai târziu. Un exemplu clasic este malnutriția fătului în uter. Organismul copilului se pregătește să supraviețuiască cu puțin (fenotip econom). Dar dacă după naștere trăiește într-un mediu modern, cu mâncare din belșug, poate să se îngrașe ușor și are un risc mai mare de obezitate sau diabet de tip 2.
Metabolomica studiază cum nutrienții afectează metabolismul, prin măsurarea concentrației diferiților nutrienți și a metaboliților lor. Vom vedea că de la individ la individ lucrurile diferă (lipidomică pentru lipide, proteomică pentru proteine). Aceste studii ne ajută să înțelegem legătura dintre dietă, factorii genetici și sănătate sau boală.
Omul găzduiește în diferite organe foarte multe microorganisme. Pe piele, pe mucoase, în cavitatea oronazală și mai ales în intestin trăiesc bacterii, fungi și unele virusuri. Cele din intestin formează microbiomul intestinal. Interesant este că fiecare dintre aceste microorganisme are și el gene și, ca orice organism viu, are variabilitate genetică. Așa se face că fiecare dintre noi avem microbiomul nostru unic.
Microbiomul trăiește în simbioză cu noi. Ne ajută să metabolizăm nutrienții în metaboliți utili și, în același timp, beneficiază și el de nutrienți. Este un raport win-win. Cunoașterea microbiomului – cantitatea, acțiunea asupra fiecărui nutrient, modificările lui și efectul asupra organismului – este un capitol mare de cercetare.
Nutriția nu este un capitol simplu. Este un capitol de viitor, este complexă și, cu siguranță, nu are o rețetă pentru toată lumea.
- Ågren JJ, Vidgren HM, Valve RS, Laakso M, Uusitupa MI. Postprandial responses
of individual fatty acids in subjects homozygous for the threonine- or alanine-
encoding allele in codon 54 of the intestinal fatty acid binding protein 2 gene.
Am J Clin Nutr. 2001;73(1):31–35 PMID: 11124746 doi: 10.1093/ajcn/73.1.31
- Lynch SV, Pedersen O. The human intestinal microbiome in health and disease. N Engl J Med. 2016;375(24):2369–2379 PMID: 27974040 doi: 10.1056/NEJMra1600266
- Simopoulos AP. Nutrigenetics/Nutrigenomics. Annu Rev Public Health.2010
- Claus SP, Swann JR. Nutrimetabonomics:applications for nutritional sciences,with specific reference to gut microbial interactions. Annu Rev Food Sci Technol.2013
